Daimler Motor Coach [1886][Vanbo][1:10]
Pe 8 martie 1886, Gottlieb Daimler a comandat o caruta Americana de la constructorul Wilhlem Wimpff& Sohn din Stuttgart. Aceasta a fost furnizata in luna August la pretul de 795 marci. Producatorul garanta axele, arcurile si rotile pentru 2 ani.
Initial acest demers a fost gandit de catre Daimler ca un cadou pentru ziua de nastere a sotiei sale, Berta. Intre timp caruta avea sa primeasca un motor. Aceasta a fost dusa la fabrica Maschinenfabrik Esslingen unde, sub atenta urmarire a lui Daimler, aceasta a fost transformata intr-un automobil. Sistemul de prindere al calului a fost indepartat- act de semnificatie istorica. Pasagerii din al doilea rand de locuri trebuiau sa isi imparta locul pentru picioare cu motorul ardere intern ace dezvolta 1.1cp la 650rpm. Automobilul functiona efficient si de aceea a fost poreclit “ceasul bunicului” in limbajul companiei datorita asemanarii cu un mecanism de ceasornic. Singurul cilindru era pus in functiune prin ardere cu ajutorul unui tub incandescent, un sistem ce fusese patentat pe 16 decembrie 1883 (Nr.28022).
“Ceasul bunicului” era “hranit” de carburatorul de suprafata a lui Wilhelm si Maybach. Soferul beneficia de doua trepte de viteza. Volanul primitiv pivotant, actionat de un cadran dintat, facea ca rotile din fata are carutei motorizate sa se indrepte in directia dorita. Roata de transmisie a motorului rula cu ajutorul a 2 diferite roti ce formau contra-arborele ce miscau rotile din spate cu ajutorul a cate unui pinion plasat in apropierea fiecarei roti. Schimbarea vitezei se facea manual si necesita schimbarea curelelor de distributie in timpul stationarii.
Automobilul a atins viteza 20km/h. Primul drum facut de acesta a fost in Aprilie 1887 unde Maybach, Daimler si a lor caruta a fost perceputa de cetatenii oraselor Esslingen, Bad Cannstatt si Unterturkheim ca fiind lucrarea diavolului; nedumerirea generala dominand.
Sursa: R.W. Schelegelmich, H.Lehbrink, J.von Osterroth, "Mercedes", ed. h.f.ullman, 2007
MachetaPunctul forte al machete este dimensiunea, data fiind si scara 1:10. In ceea ce priveste detaliile senzatia generala este ca lasa putin de dorit pentru o astfel de scara. Poate era de asteptat sa apara piele pe canapele sau grila spate si balustrade fata sa nu fie din plastic. Macheta pare a avea foarte mult plastic datorita faptului ca este destul de sensibila, dar in realitate partea metalica domina. Detaliile surprinzatoare sunt modul in care vireaza rotile, cu un unghi maxim de rotatie la fel ca cel real. Aparitia franei functionale si a curelelor din piele ce pun in functiune intreg mecanismul dau o nota de realism si naturalete machetei. In general majoritatea piesele machetei se apropie ca proportii de cele reale.
Concluzia mea este ca este o machete pe cat de impresionanta pe atat de pretentioasa ca spatiu, mod de manipulare si eventual indepartare de praf. Pentru cei pasionati este o alegere buna de luat in seama.
Sper sa va placa.
