Cum am ajuns, din întâmplare, de la machete statice la mașini cu telecomandăDe ceva vreme n-am mai intrat pe aici (luni de zile), dar vin acum cu ceva mai special. Tot de ceva vreme nu mai sunt atât de înnebunit după machete 1/18, mi-am cumpărat tot mai rar. Cu tot felul de schimbări, unele în viața personală, n-am mai apucat, n-am mai avut timp de dragele mele articole de pe site. Mi-au căzut în schimb ochii, acum vreun an, pe o mașinuță cu telecomandă, de genul celor din supermarket. Una din cele mai ieftine chiar, fără posibilitatea de a varia viteza sau direcția (în afară de înainte-înapoi, stânga-dreapta), dar la care am descoperit cu uimire că exista un diferențial real, cu axe planetare și pinioane-sateliți, deși toate piesele erau din plastic.
Niciodată nu m-au pasionat în mod real mașinile RC. Știți poate despre ce vorbesc, acele mașinuțe care au un șasiu cu diverse piese și o coajă de plastic pe post de caroserie. N-au nici măcar de departe finețea machetelor, în schimb au de regulă roți supradimensionate și arată ca niște jucării, chiar dacă pe teren fac și dreg. Dar chestia asta cu diferențialul miniaturizat m-a făcut să urmăresc puțin mai mult diverse filmulețe pe YouTube, și așa am descoperit niște camioane (o pasiune mai veche) telecomandate la prețuri accesibile, la scara 1/16. Destul de lăudate dealtfel pentru performanțele lor în off-road, fiind în plus destul de atent proiectate pentru a semăna destul de mult cu modelele reale. Așa că n-am mai stat pe gânduri și am ales un 6x6, o aproximativă reducere la scară a unui Oshkosh HEMTT, camionul greu al armatei americane. Jucându-mă cu el și interesându-mă în paralel ceva mai mult de domeniul RC, am aflat că este în fapt doar o jucărie ceva mai evoluată. Are direcție progresivă și viteza poate fi dozată din telecomandă, dar componentele transmisiei sunt din plastic, iar puterea motorului este destul de mică. Există însă 3 diferențiale “deschise”, care ajută întrucâtva în teren accidentat, dar nu pot fi blocate, așa că apare acel fenomen întâlnit și la mașinile de stradă, când se împotmolesc în zăpadă, noroi sau nisip: când o roată nu are suficientă aderență, toată puterea alocată punții respective se va transfera pe roata care opune mai puțină rezistență, roata aceea se va învârti în gol iar cealaltă va rămâne blocată. Să zicem că se descurcă relativ onorabil în off-road, onorabil adică față de o jucărie RC obișnuită.
Se pare că sunt destui pasionați ai acestor camioane (unele 4x4, altele 6x6), produse în principal sub brandul WPL, așa că există și componente pentru upgrade, iar unii mai pricepuți le fac tot felul de modificări non-standard. Alții le modifică caroseriile sau proiectează unele noi, care se pot monta cu ușurință pe șasiu. Chiar și la noi există cel puțin un pasionat care oferă la comandă cabină de camion DAC sau caroserie de ARO 10 (3d print) pe șasiuri WPL. Unele îmbunătățiri sunt ușor de pus în practică, dovadă sunt chiar eu, cel mai puțin priceput dintre toți nepricepuții, care mi-am schimbat cardanele de plastic dintre punți la acest model 1/16 cu unele metalice compatibile.
Căutând însă informații despre cum mai pot modifica jucăria, am aflat că există și alte camioane cu pretenții de off-road, la scara 1/12 însă, care se mișcă senzațional, arată aproape ca modelele reale și se comportă destul de bine pe teren accidentat. Când te ia valul, te ia, ce să mai, la nicio lună după Oshkosh-ul 1/16 6x6 am trecut fără regrete la unul 1/12 8x8. Există și kituri de astfel de camioane 8x8, însă pentru mine, ca începător, era mai potrivit acesta, pentru că era RTR (Ready-To-Run) și avea inclus cam tot, inclusiv telecomanda, doar bateria îi lipsea.
Oshkosh HEMTT sau HG P-801Chinezii ăștia sunt destul de ingenioși, s-au apucat să proiecteze tot felul de astfel de camioane grele, iar rezultatele sunt, cel puțin vizual, remarcabile. Doar că mulți din ei n-au niciun fel de licență pentru utilizarea mărcilor reale. Acest Oshkosh HEMMTT e de găsit sub numele de HG P-801 și e fabricat de nu-știu-cine, se pare că același producător face și jucăriile WPL și alte lucruri RC, inclusiv ceva tancuri. Mai există un brand mai puternic (și mai premium) - Cross-RC - cu kituri de camioane 8x8, replici (a)curate la scara 1/12 ale unor bestii sovietice (MAZ 537), germane (MAN Katz) sau cehoslovace (Tatra 813), dar în fapt produsele au niște denumiri ciudate, de genul BC-8, MC-8 etc. Lipsa de licență le face și ceva cam greu de găsit în Europa, sau poate sunt de vină (și) prețurile prohibitive. Mai există și alții, brandul RC4WD de pildă (tot premium), specializat în utilaje de construcții la 1/12. Mai există și Tamiya, care fabrică camioane sau capete tractor cu remorci la scara 1/14, un brand considerat de referință (ei se pare că au totuși licențe pentru vehiculele reproduse).
În fine, eu l-am găsit pe acest HG P-801 al meu, a venit curierul acasă cu o cutie imensă de vreo 10 Kg și vreo 80x30x30 cm. O, nu vă închipuiți că el cântărește chiar atât, are doar vreo 8 kile și ceva. Partea faină este că are o cutie din polistiren (cu mâner, ca o valiză) dedicată și poate fi astfel mai ușor de transportat la locul de joacă. Pentru că o astfel de radiocomandată te îmbie la joacă, foarte multă joacă. Așa, pe dinafară, arată excelent, în filme și fotografii îl poți confunda adesea cu camionul adevărat. Ca o paranteză, am avut ocazia să văd unul real (cap-tractor cu trailer cu rachete Patriot) la BIAS, în septembrie anul trecut; cu excepția unor mici detalii care pot varia în funcție de anul producției, reparații, dotări, pot spune că reproducerea e foarte bună. Reducerea la scară e corectă, doar ampatamentul machetei e o idee mai scurt, probabil pentru a ajuta la o manevrabilitate mai bună în curbe sau pe teren accidentat. Cabina este din plastic, la fel și obloanele benei, dar e greu de sesizat la chestiile astea militare în nuanțe de kaki. Însă aproape toată partea mecanică este metalică. Arată bine și pe dedesubt, pentru că și aici producătorul și-a dat silința să copieze cât mai mult originalul, cu cele 4 punți mari și grele. Dar partea impresionantă (cel puțin pentru mine, un novice în domeniu) este că are o cutie de viteze cu 2 trepte operabilă din telecomandă, cu viteza întâi potrivită pentru teren greu. Direcția este funcțională pe ambele punți față, comandate de 2 servomotorașe. Și, un detaliu inedit pentru nivelul acesta de RC: cabina este destul de detaliată în interior, iar ușile se deschid.
Comparat cu un diecast 1/18Hobby-ul era mai complicat decât părea la prima vedereNimeni nu mi-a povestit dinainte că domeniul acesta implică și revizii, reparații, că RC-urile se strică mai des decât ai crede, că jucatul este doar o parte din hobby. Am aflat asta foarte curând, după ce l-am dus pe camionul meu direct pe cel mai greu traseu pe care l-am găsit. N-a urcat pe pante mai mari de 45 de grade (100%), dar l-am tot forțat până a alunecat, s-a încins, s-a răsturnat, zgâriat, lovit, strâmbat. Tot răul spre bine, n-a avut nevoie de intervenții modelistice gen weathering, a prins urme de folosință în mod natural, cu tot cu praf și noroi. Forțările în teren au dus însă la cedarea unui cardan care pornea direct din cutia de viteze, așa că am rămas cu agregatul nefuncțional destul de repede. Vinovat era un pin de legătură de câțiva mm, recreat rapid dintr-o bucată de burghiu, dar pentru remediere a trebuit demontat aproape tot camionul. Repus în funcțiune, camionul s-a stricat din nou, dar așa am aflat că pinul respectiv nu se rupea, doar sărea din locul lui ca urmare a vibrațiilor puternice (datorate forțării în situații limită, de exemplu când patina pe pante foarte abrupte). A trebuit găsită o soluție mai trainică, pentru fixarea în poziție a pinului rebel.
Încă nou-nouț, cu mici accesorii care au necesitat montaj
Cursa suspensiei este pe măsura gabaritului
Noroiul de pe pneuri a cântărit 1kg
Aici au fost probleme cu pinul rebelAsta a fost doar începutul cu partea de meșterit, pentru că ulterior m-am decis să-l desfac bucată cu bucată, să-i reung cutia de viteze, diferențialele, să-i blochez unele șuruburi cu soluție dedicată. Sistemul de direcție, destul de ciudat construit – cu cabluri metalice – a cedat și el la un moment dat. Atunci am aflat că există mai multe comunități de pasionați ai modelului care au deja o soluție pentru asta. Cu câteva piese printate 3d, câteva bucăți de bară filetată și repoziționarea servo-urilor am făcut un upgrade consistent, având acum o direcție mai precisă și mai stabilă. A urmat apoi un kit de lumini, vândut separat (pentru care iar a trebuit demontat camionul...) și schimbarea servo-urilor cu unele mai puternice (cele originale erau adaptate sistemului cu cabluri și se dădeau peste cap). Mai târziu am constatat că partea electronică limitează oarecum performanțele mașinii, așa că am schimbat ESC-ul (variatorul de turație care controlează motorul) și chiar motorul în sine, cu o variantă mai puternică. Un motor mai puternic a solicitat – logic – și o baterie mai puternică, așa că acum monstrul rulează cu o baterie de 3 celule (3S, 11,4 V) în loc de 2. Nu în cele din urmă, pentru că diferențialele sunt tot de tip “deschis”, am aplicat o metodă pentru blocarea celor de pe punțile spate, o modificare care i-a îmbunătățit notabil capacitățile de trecere și escaladare în teren accidentat. Toate operațiunile astea au implicat demontări și reasamblări și realizarea că am, de fapt, un nou hobby. M-au ajutat și câțiva prieteni (cu ceva mai multă experiență în domeniu), dar și fabrica din China, la care am tot comandat piese de schimb (a mai fost nevoie de înlocuit rulmenți, bascule de articulație, diferențiale de rezervă etc). Între timp, camionul a mai pierdut un geam de far, unul de la semnalizare, a mai acumulat câteva zgârieturi dar… acum se încumetă să urce pante de 100% și trece prin locuri prin care nici nu visa să ajungă atunci când era nou.
Sistemul original de direcție, cu cabluri trase prin furtunuri
Sistemul de direcție modificat, cu repoziționarea servo-urilor și bare filetate
Servo-uri noi de 20Kg
Motor nou 560 (38T, folosit și pe modelele Cross-RC), care a înlocuit originalul 550Dar satisfacția de a-l rula și de a-i testa performanța e de neprețuit, doar că locurile unde te poți distra cu el într-un oraș plat ca Bucureștiul sunt limitate. Într-o zonă cu pietriș i-am încărcat bena la refuz cu vreo 6-7 kg de pietre (încă nu schimbasem motorul) și n-a părut că îi este prea dificil să le transporte, cel puțin pe un drum fără înclinații importante. Testul care m-a încântat cel mai tare este cel în care i-am remorcat o mică măsuță pe roți (coffee table), m-am așezat pe măsuță și… camionul a plecat, cu tot cu măsuță și cu mine. Cu aderența potrivită, cred că poate tracta și chestii mai grele, dar pneurile din dotare nu sunt punctul forte al machetei, arată ca un compromis între asfalt și off-road; pot fi și ele subiectul unui upgrade viitor. Oricum, o tură după ploaie îi poate spori greutatea cu vreo 10%, am cântărit odată noroiul uscat curățat de pe cauciucuri și avea puțin peste 1 kg.
La cărat de piatră
Când îl văd, reacțiile oamenilor sunt simpatice, prin parcuri mulți se opresc să se uite la el; mamele cu copii foarte mici le arată – “uite mamă, tancul!” – apoi spre mine “e tanc, nu?”. Copiii mai mari se țin după el și remarcă “are și roată de rezervă!”, apoi mă întreabă cât costă, pentru că vor să le aducă și lor Moș Crăciun unul. Domnii mai în vârstă se uită lung după el și încearcă câte o glumă – “au venit rușii, dom’le” sau “îl trimiteți în Ucraina, nu?”. Polițiștii locali nu știau dacă am voie sau nu cu el pe iarbă, pentru că o cam culcă la pământ pe unde trece. Pe de altă parte, încă nu știu dacă există alți pasionați pe la noi care au în dotare jucării asemănătoare; am înțeles că hobby-ul se împarte între telecomandate de viteză și crawlere, genul acela de mașinuțe care se cațără pe orice; din punctul meu de vedere, și unele și altele arată teribil de nerealist, deși performanțele pot fi remarcabile la modelele profesionale. Aceste camioane 1/12 sunt oarecum similare modelelor crawler, au capacități reale de abordare a traseelor off-road, dar nu exagerat, fiind în același timp foarte apropiate ca aspect de machetele statice. În definitiv, nici camioanele militare din viața reală nu se cațără pe pietre mai mari decât ele. În alte țări am văzut că există deja întâlniri și competiții pentru această clasă de vehicule RC, din păcate la noi nu cred că e cazul încă.
La monumentul Eroului Necunoscut, de Ziua Națională
Cu șofer la bordSper că vă place modelul, pozele sunt făcute cu telefonul, pentru că este cam greu să manevrez și vehiculul și SLR-ul, mi-ar trebui deja 4 mâini pentru asta; dar sper să-mi găsesc timp cât de curând pentru o ședință foto statică, subiectul e destul de fotogenic și merită niște cadre ca orice altă machetă 1/18 de colecție. Și sper ca într-o zi să trec la nivelul următor, cu un kit de bestie din asta 8x8 făcut de la zero.
Cu mulțumiri lui Sorin, fără de care multe din upgrade-uri n-ar fi fost posibile.
