Numere de înmatriculare din România în 100 de ani

Cristi Luca este proprietarul mașinii Dacia 1100 folosită ca model pentru configurarea caracteristicilor machetei reprodusă de Solido la scara 1:18. El însuși deține undeva la circa o mie de machete auto. Are, de asemenea, în colecția personală jucării românești. Este în același timp posesor de vehicule istorice atestate.

Iar din a doua parte a anului 2025 a devenit și autor de carte.

Lucrarea se initulează ”Numere de înmatriculare din România în 100 ani” și a fost publicată de Editura Waldpress sub ISBN 978-606-614-433-9 într-un format grafic de excepție.

Rod al pasiunii pe care Cristi a dezvoltat-o pentru numerele de înmatriculare românești, bogat documentată și ilustrată, cartea oferă cititorului interesat de istoria auto, o incursiune fascinantă în domenii (destul de) puțin abordate până în prezent, cum ar fi desemnarea indicativului de țară, numerele de ordine ale autovehiculelor deținute de notabilitățile autohtone sau ce numere erau folosite înainte de 1990 de taxiurile bucureștene, dar și de… producătorii de jucării.

Volumul concentrează elemente și informații cu caracter inedit, care captează și păstrează atenția vie de la prima până la ultima pagină.

Bunăoară, avem ocazia de a vedea cum arată singurul exemplar cuoscut al primului model de permis românesc emis în 1904 sub titulatura de ”Cartă de circulațiune”.

Tot din cuprinsul lucrării putem afla sub ce numere de înmatriculare au rulat Mercedesul 220 primit cadou de Ion Dichiseanu de la Sara Montiel, Volga M 21 folosită ca mașină de serviciu de Lucia Sturdza Bulandra sau Chryslerul lui Constantin Tănase, dar și cum Nicolae Ceaușescu i-a refuzat lui Ion Maurer, la mijlocul anilor ’70, solicitarea de a-și repara jeepul, un model Wagooner, dispunând, în schimb, să i se aloce un Aro.

Cititorul are posibilitatea să ia act de faptul că mașina pe care șeful statului comunist o folosea zilnic pentru deplasarea de la reședința din Primăverii către Comitetul Central al PCR a fost un Mercedes 220 sau că marea cântăreață română de muzică populară și romanțe Ioana Radu a condus o motocicletă Zundapp 250.

Un capitol de istorie, nu doar auto de data aceasta, datat 1944, constă în descrierea peripețiilor legate de evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din lagărul de la Târgu Jiu, din cauza cărora acesta a ajuns la București abia în 26 august ratând astfel participarea la arestarea Mareșalului, pe care avea să o execute Emil Bodnăraș cu sprijinul a cinci ospătari de la Athenee Palace, simpatizanți comuniști.

Pe parcursul cărții sunt evidențiate reperele importante din existența Getax, cu prima dotare a entității constând în 21 de automobile Pobeda, continuând cu intrarea în serviciu a modelelor Dacia 1300 în 1971 și ajungând la Universiada organizată în 1981 în capitala României, unde la dispoziția participanților au fost puse câteva zeci de mașini Dacia 1310 în culoare albastră.

Cu adevărat fabuloasă este povestea mecanicului de locomotivă (ulterior tehnician) Constantin Rădulescu, omul care construit în 1960 cu forțe proprii o mașină unicat, prin amplasarea unei caroserii confecționate manual la mecanica unui BMW 320 din 1937. Forma caroseriei a fost inspirată de Cadillac model 1959, una din mașinile oficiale folosite la vizita președintelui URSS în Statele Unite din anul producerii modelului. Pentru a-i realiza schița, Rădulescu a revenit de mai multe ori în sala de cinematograf, acolo unde, înaintea filmului propriu-zis, era difuzat jurnalul care oferea imagini ale acestei vizite conținând cadre cu acel Cadillac. În prezent, mașina este trecută în cartea de identitate a vehiculului ca BMW 320 Special Rădulescu.

Automobilul BMW 327 din 1938, cu un singur proprietar în persoana românului Eduard Eker și cu peste două milioane de km parcurși, prezent la Concursul de Eleganță Sinaia ediția 2019 și aflat acum în Colecția BMW are și el parte de o prezentare pe măsură în paginile lucrării.

Desigur, cele de mai sus sunt doar succinte schițe ale unei părți din subiectele abordate de Cristi Luca în materialul său. Detalii pline de farmec legate de acestea, dar și multe alte secvențe așteaptă să fie cunoscute prin parcurgerea cărții.

Știm de la Cristi că elaborarea lucrării a durat aproximativ un an. În vara lui 2024, a avut ideea de a realiza un album cu fotografiile plăcuțelor de înmatriculare din colecția personală. Apoi, grație Domnului Bogdan Coconoiu, vicepreședintele Retromobil, s-a născut capitolul despre BMW Rădulescu, iar lucrurile au căpătat o altă turnură. Amabilitatea Domnului Alexandru Șeremet, PR al BMW România a făcut posibilă punerea în pagină publicabilă a poveștii modelului BMW 327 și a unicului proprietar al acestuia. A urmat o asiduă muncă de documentare constând în special în consultarea de tipărituri.

Materialul a fost tehnoradactat de autor fără folosirea de programe specializate, cu mențiunea că ușoara deformare a unor imagini este rezultatul procesării de dinaintea intrării la tipar, la care nu are nicio contribuție.

”Numere de înmatriculare din România în 100 ani” însumează 392 de pagini, format 290×205, din hârtie de înaltă calitate. Au fost tipărite 111 exemplare, la care se vor adăuga alte 15, acesta fiind tirajul final. Evident, toate și-au găsit cumpărători. Nu este vorba despre o comercializare pentru că prețul unitar solicitat de autor (170 de lei) abia acoperă costurile totale legate de editare.

Pentru cei care nu au reușit să procure cartea dar doresc să o citească, rămân variantele împrumutului de la unul din fericiții posesori sau apelării la depozitul legal care se constituie, potrivit legii, în număr de șapte exemplare, din care trei sunt gestionate de Biblioteca Națională și câte unul se predau către Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Lucian Blaga Cluj, BCU Mihai Eminescu Iași și BCU Eugen Todoran Timișoara.

Despre Cristi Luca se poate vorbi mult fără pretenția de a spune destul. Aproape de profilul paginii noastre se află însă prin două trăsături personale dobândite: este un cunoscător excelent al industriei auto și are calitatea de colecționar. A adunat până în prezent permise, taloane, insigne și, în general, cam tot ce are tangență cu lumea automobilului. Jucăriile pe care le-a achiziționat sunt exlusiv de proveniență autohtonă, cele mai multe purtând marca fabricii 9 Mai din Lugoj.

În ceea ce privește machetele, a început să le strângă de mai bine de 50 de ani, fără să se orienteze către o scară anume (coabitează în colecția sa modele la scările 1:43, 1:24, 1:18 și 1:8). Are o slăbiciune pentru machetele produse de unul din pionierii europeni în materie de die-cast, italienii de la Mercury, cu perioada de vârf în intervalul 1962-1969 și  an al ieșirii de pe piață 1978.

Cristi Luca alias Kristi este administrator al paginii FB ”Numere de înmatriculare vechi românești”, pe care activează un grup închis, creat la 31 iulie 2016 și care numără în prezent aproape patru mii de membri. Pozele postate pe acest grup au reprezentat o sursă importantă pentru alimentarea lucrării despre care discutăm.

Lansarea cărții ”Numere de înmatriculare din România în 100 ani” a avut loc duminică, 28 septembrie 2025, la domeniul Redis din Buftea. Proprietarul Redis, el însuși un proprietar de mașini istorice, inclusiv militare (le-am văzut dar cum nu am solicitat un accept în acest sens, nu vom vorbi despre ele), a pus la dispoziție o locație fantastică, pe marginea lacului, aptă să găzduiască în condiții desăvârșite mai bine de 100 de participanți, printre care am regăsit membri ai Asociației ROCOP, ai Retromobil Club România (autoritatea națională a FIVA abilitată să ateste vehiculele istorice), precum și personalități de talia Domnului Gruia Hilohi, o enciclopedie a fabricației de autovehicule românești, în special autobuze și camioane.

Lansarea a prilejuit – inspirată combinare de acțiuni! – o paradă a vehiculelor de epocă deținute de participanți. Cei prezenți au putut astfel admira un Ford A din 1931, nerestaurat față de momentul aducerii din Statele Unite, în urmă cu circa 15-20 de ani, dar prezervat în condiții foarte bune, aflat în proprietatea Domnului Nicolae Tătăranu, membru al Retromobil și al CVE (Clubul Vehiculelor de Epocă) și bun prieten cu Cristi. Relativ din aceeași perioadă de fabricație ne-a încântat un model Citroen Traction Avant deținut de Domnul Paul Pascu, de asemenea membru al Retromobil și al CVE, precum și component al echipei de ingineri care s-a ocupat de dezvoltarea Lăstun. Nu puteau fi trecute cu vedere modele cum ar fi Fiat 1800 aflat în posesia Domnului Cristian Ciocan, un pasionat al mărcii italiene, Fiat 850 dotat cu jante din magneziu Cromodora, Skoda 120 păstrând vopseaua originală, Renault 16 și altele, și altele.

Pentru Cristi Luca, realizarea acestei cărți a fost un pariu. Pentru că, așa cum remarca în speech-ul de la lansare, azi cărțile se citesc greu, lumea e dominată de prezența telefonului, iar parcurgerea de texte inserate pe foi de hârtie stârnește somnul (poate tocmai de aceea, cartea conține multe poze, după cum a remarcat, cu umor, cineva din public). Un pariu câștigat, din moment ce toate exemplarele s-au epuizat iar cererea mare a condus la suplimentarea tirajului. După cum tot Cristi afirma cu aceeași ocazie, prezența la eveniment (care a însemnat și cumpărarea cărții) denotă ”pasiunea pentru mașinile de colecție, pentru istoria auto și pentru numerele de înmatriculare”. O constatare care (re)confirmă că old school nu s-a predat și poate genera încă trăiri consistente încărcate de bucurie, de genul evenimentului de la Domeniul Redis. Prin prezentul articol am încercat să redăm măcar în parte această bucurie pe care am exprimentat-o la fața locului.

Text & foto: miniauto.ro