Ea este Giulietta

Alfa Romeo 1300 Giulietta Spider |1957 | AUTOart

O temă secundară a colecţiei mele e reprezentată de maşinile clasice europene, în special cele din anii 1950 -1960. Prin comparaţie cu şalupele americane şi muşchii hipertrofiaţi ai motoarelor cu sute de cai putere, maşinile cochete ale bătrânului continent îmi induc o stare de relaxare, un calm zâmbitor. Este cazul şi acestei italience micuţe, propulsate de un motoraş pe care mulţi americani l-ar folosi mai degrabă la maşina de tuns iarba.

Prin anii 1950, Alfa Romeo dobândise o reputație de invidiat ca producător de mașini de curse de succes și de autovehicule rutiere uimitoare. Această reputație a fost dezvoltată de-a lungul a mai multor decenii și a condus la victorii în curse emblematice, precum Mille Miglia și Targa Florio. Alfa Romeo se putea de asemenea lăuda că cei mai buni piloți din lume, inclusiv Tazio Nuvolari, Giuseppe „Nino” Farina și Juan Manuel Fangio, care au câștigat curse la volanul mașinilor sale. În acest context Alfa Romeo a stabilit standardul pentru satisfacerea așteptărilor ridicate ale clienților săi. Cu fiecare dintre modelele sale foarte bine primite, adevăratele vedete de-a lungul istoriei sale au fost decapotabilele.

In 1954, Alfa Romeo a lansat în producţie modelul Giulietta, sporindu-şi reputația pentru producerea de automobile mici cu „performanță mare”, iar această reputație a continuat până în zilele noastre cu recent lansatul 4C. Atât de mare a fost succesul Giuliettei, a cărei introducere a provocat senzație, încât Alfa a fost nevoită să-și schimbe filosofia și să devină, pentru prima dată, un producător de volum mare. Din seria Giulietta (750/101), primul apărut a fost modelul Sprint Coupé în 1954, acesta fiind urmat un an mai târziu de variantele Berlina și Spider . Acesta din urmă beneficia de o caroserie proiectată și construită de carosierul Pininfarina.

Alfa Romeo Giulietta Spider a fost prima mașină decapotabilă a mărcii după cel de-al doilea război mondial. A fost destinată în principal pieței americane și era propulsată de un motor de 1,3 litri, de 80 CP. O versiune mai performantă, Spider Veloce, echipată cu carburator dublu de tip Weber creștea la 90 CP puterea motorului micului roadster italian. A fost produsă în cca. 17.100 de exemplare, din care 2.800 în versiunea Spider Veloce.



Producătorul AUTOart a făcut câteva mici greşeli de finisare, deranjant fiind lipiciul în exces din interiorul farurilor şi din zona ornamentului cromat de pe capota motorului. Hard top-ul detaşabil nu se potriveşte perfect, dar acest lucru e vizibil doar privind de aproape. În rest simplitatea maşinii a permis o reproducere destul de bună. Interiorul e mochetat, volanul e bine realizat,  nu are braţele metalice perforate precum suratele de peste Ocean (pentru că nu a fost conceput astfel), scaunele sunt fixe iar bordul e frugal. Îmi plac mult balamalele capotei motor, îmi aduc aminte de un frigider vechi pe care îl aveau bunicii mei. E de apreciat faptul că ambele capote au tije de susţinere; portbagajul e golaş, având doar sigla Alfa Romeo şi o baterie în colţ iar motorul e…prezent. Şasiul este destul de banal şi nimic nu se mişcă (e posibil ca la maşina reală să mai cadă ceva în timpul mersului). În final, macheta, ca şi maşina, e drăguţă. Pentru mine, un admirator în primul rând al automobilelor americane, e o pauză binevenită, ca un „Bicchiere di vino e un panino” după prea mulţi hamburgeri. Enjoy!



Text și foto: Răzvan Bora | Machete 1:18

Pin It on Pinterest